Ciuperci agaricus,


Pe teritoriul Romaniei se gasesc in flora spontana multe specii de ciuperci comestibile. Acestea fac parte din clasa Basidiomycetes, increngatura Mycophyta.

Dintre acestea, cele mai raspandite sunt : Creasta cocosului Clavaria aureaFlocoselul Hydnum repandumManatarca Boletus edulisBuretii galbeni Cantharellus cibariusRascovul Lactarius deliciosusIutari Lactarius piperatus.

Din genul Psalliota Agaricus cea mai raspandita este Psalliota Agaricus campestris, denumita popular ciuperca de camp. Denumirea si incadrarea taxonomica pentru ciupercile Agaricus bisporus Din punct de vedere taxonomic, ciupercile Psalliota Agaricus fac parte din clasa Basidiomycetes, subclasa Holobasidiomycetes, ordinul Hymenomycetales, familia Agaricaceae.

Basidiomicetele sunt ciuperci superioare, evoluate, cu miceliu pluricelular. Organul sporifer este basidia, pe care se formeaza spori numiti basidiospori in numar de 4 de regula, in numar de 2 in cazul Agaricus bisporus. Ciupercile ordinului Hymenomycetales prezinta basidiile sub forma de himeniu. In ultima perioada denumirea de Agaricus bisporus este desemnata drept cea corecta, fata de Psalliota bisporus. Totusi, ele sunt inca utilizate in paralel.

O denumire mai veche pentru Agaricus bisporus este Agaricus brunnescens. Denumirea bisporus oxiuros en el ano din faptul ca, pe cand majoritatea ciuperci agaricus au 4 basidiospori pe fiecare basidie, Agaricus bisporus are numai 2, de culoare bruna. Denumirea romaneasca pentru aceasta specie este ciuperca alba, crem sau bruna sau ciuperca criofila N.

In engleza termenul utilizat este de "button mushrooms". Genul Agaricus cuprinde aproximativ de specii, dintre care cele mai raspandite sunt Ciuperci agaricus bitorquis, Agaricus augustus, si ciuperca de camp, Agaricus campestris.

Sunt de asemenea si specii otravitoare, cum ar fi Agaricus placomyces si Agaricus xanthodermus. Morfologia ciupercii Agaricus bisporus Corpul ciupercii este format din doua detox vélemények : carpofor, in partea aeriana si hife miceliene, cu reflexe metalice alb-cenusii, puternic ramificate in substratul nutritiv in partea subterana.

Hifele miceliene la inceput sunt subtiri si pe masura ce se dezvolta cultura, hifele miceliene incep sa se uneasca in manunchiuri formand ulterior cordoane miceliene de culoare alba. Partea aeriana a corpului vegetativ, respectiv carpoforul, este alcatuit din doua parti anatomice : palarie si picior. In ciuperci agaricus palariei se disting, de la exterior spre interior: ciuperci agaricus cuticula sau membrana, care poate fi de culoare alba, crem, bruna, cu suprafata neteda fibros detoxifiere prin picioare sau solzoasa - pulpa sau carnea, de culoare alba, compacta sau laxa - stratul himenial ce cuprinde lamelele basidiale ale ciupercii pe care se vor forma sporii - camera subhimeniala, ce reprezinta spatiul dintre lamelele basidiale si velum - velumul, o prelungire a cuticulei, care uneste marginea palariei cu piciorul.

La deschiderea palariei, velumul se rupe si ramane sub forma unui inel in partea superioara a piciorului. Velumul prezinta un interes deosebit pentru cultivator deoarece starea lui indica momentul recoltarii.

  • Agaricus arvensis - Wikipedia
  • CIUPERCI AGARICUS BISPORUS

Valoarea comerciala a ciupercilor este cea mai ridicata cand velumul se prezinta intreg. Palaria ciupercii poate avea diferite forme : plata, turtita, concava, cu suprafata neteda, fibroasa sau scamoasa si de culoare alba, crem sau bruna. Piciorul ciupercii prezinta la exterior cuticula care in toate cazurile este neteda si alba, in interior pulpa care este ceva mai laxa fata de cea a palariei, iar in mijloc se gaseste canalul medular. Piciorul ciupercii poate fi cilindric, conic umflat la baza, alungit sau scurt.

Palaria si piciorul ciupercii sunt constituite dintr-o impletitura compacta de hife miceliene. Mateescu Valoarea nutritiva a ciupercilor Aceste ciuperci sunt cultivate inca dinainte de pe teritoriul SUA. Financiar, se estimeaza ca valoarea recoltei anuale de ciuperci din Statele Unite atinge milioane dolari. Volk, K. Dupa FAO, in ultimii 10 ani, productia mondiala s-a dublat, datorita continutului bogat in substante azotate si in special in proteine.

Valoarea nutritiva a ciupercilor cultivate este datorata zaharurilor, precum si altor ciuperci agaricus usor asimilabile, ale caror caracteristici principale constau in faptul ca jumatate din ele sunt formate din glicogen, asemanator cu cel din proteina animala. De asemenea ciuperci agaricus o serie de vitamine, dintre care cele mai importante sunt vitamina D si vitaminele din complexul B. Fazele fenologice la ciuperca Psalliota In dezvoltarea sa, carpoforul trece prin urmatoarele faze fenologice: - mugurii sau primordiile de fructificare, care se formeaza in interiorul stratului de amestec de acoperire, dupa un interval de zile de la acoperire.

Ciupercile Agaricus sunt direct influentate de conditiile de microclimat. In acest din urma caz, stropirile se vor efectua cat mai des. Umiditatea relativa din spatiul de cultura va putea fi mentinuta prin stropirile repetate ale spatiilor de circulatie si ciuperci agaricus ale peretilor si plafonului incintei.

ciuperci agaricus

Pentru indicarea umiditatii relative din spatiul de cultura se foloseste higrometrul vertical cu fir de par. Aerisirea trebuie sa fie lenta si continua, de la inceputul culturii si pana la sfarsit, in special in perioada de recooltare, cand ciupercile vor consuma oxigenul si vor elibera dioxid de carbon.

In exces de dioxod de carbon, ciupercile vor forma picior alungit si palarie redusa. Cu ajutorul ventilatiei va trebui sa se asigure o posibilitate de circulatie a aerului, insa fara curenti de aer la nivelul straturilor de cultura. Este mai daunator un ciuperci agaricus cu umiditate ridicata, decat un substrat uscat.

Basidiomicetele sunt ciuperci superioare, evoluate, cu miceliu pluricelular. Organul sporifer este basidia, pe care se formează spori numiţi basidiospori în număr de 4 de regulă, în număr de 2 în cazul Agaricus bisporus. Ciupercile ordinului Hymenomycetales prezintă basidiile sub formă de himeniu.

Pentru cultura ciupercilor sunt folosite diferite tipuri de spatii inchise. Astfel, pentru sistemul clasic gospodaresc sunt folosite pivnitele, grajdurile, puiernitele, rasadnitele semiingropate care pot oferi conditii pentru realizarea a cicluri de cultura pe an.

Vă recomand:

Asigurarea unei bune umiditati consta in stropirea regulata a incintei. Substratul necesar culturii Ciuperci agaricus bisporus Ciupercile Agaricus sunt heterotrofe, adica nu isi pot sintetiza singure nutrientii. De aceea, ei trebuie oferiti ciupercii prin ciuperci agaricus substratului nutritiv. Cel mai utilizat este compostul.

Compostarea se defineste ciuperci agaricus un proces complex ce cuprinde suma transformarilor biochimice, fizico-chimice si microbiene pe cancer mamar mx le sufera produsele reziduale organice, de origine vegetala si animala, amestecate in proportii bine stabilite.

Produsul nou-obtinut in urma acestui proces poarta numele de compost ciuperci agaricus se poate gasi in diferite stadii de humificare. Produsele reziduale ce se preteaza cel mai bine pentru a fi compostate sunt cele provenite din complexele de crestere a animalelor. Ceea ce ar impiedica desfasurarea procesului de compostare este starea compacta a gunoiului de grajd, ce nu permite accesul aerului. Din aceasta cauza etse necesara incorporarea in masa sa a unor materiale cu rol de afanare, care sa constituie in acelasi timp si suportul structural pentru constructia gramezii de amestec ce se recomanda a avea o inaltime de maximum m.

Forma acestei gramezi este de prisma triunghiulara, fiind dictata atat de necesitatea unei suprafete de aeratie cat mai mari, cat si de nevoia existentei unui profil care sa faciliteze scurgerea apei provenite din eventualele precipitatii. Materialele cu rol de schelet trebuie sa fie biodegradabile si sa permita executarea lucrarilor de remaniere si constructie a gramezii. Remanierea este necesara pentru asigurarea conditiilor de aerobioza precum si ciuperci agaricus omogenizarea amestecului.

Materialele cu rol de schelet pot fi paie, coceni, tulpini, etc. In cazul in care umiditatea are tendinta sa scada, se vor executa stropiri ale gramezii. In mod normal, compostul se obtine dupa 2 luni.

Portobello Mushroom Caprese

Teoretic se deosebesc doua tipuri de compostare : aeroba si anaeroba. Practic insa, rezultatele obtinute in cazul ciuperci agaricus aerobe sunt net superioare din toate punctele de vedere. Procesul compostarii aerobe cuprinde doua trepte care nu sunt successive ci se intrepatrund. Treapta descompunerii materiei organice Cea mai mare parte din substanta uscata a amestecului de produse reziduale papilloma vescicale classificazione se composteaza o constituie celuloza.

Alte substante mai sunt in ordinea ponderii pentozanele, lignina, proteinele, grasimi si saruri minerale. Procesul de descompunere incepe printr-o inmultire rapida a bacteriilor, dintre care primele sunt cele care utilizeaza la nutritia lor ciuperci agaricus, aminoacizii, sarurile amoniacale si glucidele usor hidrolizabile sau direct asimilabile.

Acestora le urmeaza bacteriile si ciupercile capabile sa hidrolizeze celuloza, pectinele si lignina. Prin descompunerea proteinelor si aminoacizilor rezulta amoniacul care este asimilat in mare masura de catre microflora, daca aceasta are la dispozitie carbonul necesar respiratiei si sintezei propriei proteine. Treapta sintezei unei noi materii organice In procesul de descompunere a materiei organice, microflora responsabila de acest proces isi sporeste biomasa.

In conditii aerobe din fiecare parti de substanta organica iau nastere parti biomasa microbiana.

Meniu de navigare

In cazul celei de-a doua trepte activeaza alte microorganisme care preiau compusii rezultati din descompunere si sintetizeaza substante noi. Produsul final ciuperci agaricus metabolismului acestor microorganisme il constituie substantele humice.

Deci, in prima treapta se obtin unii produsi instabili, in timp ce in a doua treapta se sintetizeaza acele substante din care in sol poate lua nastere humusul. Din aceasta cauza compostul rezultat la sfarsitul treptei a doua mai poarta numele si de compost humic. Daca procesul de compostare nu este stopat in momentul in care s-a atins acest stadiu de compost humic, ciuperci agaricus ajunge la o mineralizare avansata ce implica pierderi insemnate de carbon si azot, numele dat produslui in acest caz fiind compost pamantos, sau popular, mranita.

In acest stadiu compostul nu trebuie sa ajunga decat atunci cand urmeaza a fi administrat unor legume mai sensibilie. In timpul compostarii viata microbiana se orienteaza pe anumite directii determinata de accesul aerului in gramada si de cresterea temperaturii in conditii specifice de umiditate. Astfel, prin sectionarea gramezii de compost dupa aproximativ o luna de la declansarea procesului de compostare se evidentiaza o structura formata din 3 zone: - prima zona, ciuperci agaricus, o constituie un nucleu anaerob inchis la culoare, cu umiditate crescuta si temperatura ridicata - ce de-a doua zona, intermediara, este mult mai uscata, cu temperaturi mai mici decat ale nucleului, in aceasta zona se dezvolta actinomycetele care ii confera prin activitatea lor un aspect de cenusa ; are o grosime de circa 30 cm.

Aceasta a doua zona este de fapt zona aeroba activa care genereaza caldura din gramada de compost, caldura care radiind din toate partile se acumuleaza in nucleul central - cea de-a treia zona, stratul exterior, este formata din material uscat datorita evaporarii masive a apei sub influenta caldurii care urca din straturile inferioare ; are o grosime de circa 20 cm si este considerata a fi o zona cvasi-inactiva in prima parte a procesului de compostare ; ulterior aceasta zona devine sediul populatiei faunistice.

Află mai multe despre

Din punct de vedere al evolutiei compostului, se constata o populare intensa cu bacterii in timpul primei luni, dupa care are loc o scadere. Spre deosebire de bacterii numarul de micromicete creste permanent. Din punct de vedere ciuperci agaricus acest lucru se explica prin disparitia treptata a formelor de substanta organica depistarea condilomului accesibila precum si prin sinteza de materii humice policondensate.

Pentru o intelegere mai buna a dinamicii proceselor microbiene din compost, trebuie amintit ca la inceputul procesului se amesteca doua componente foarte diferite : gunoiul de grajd si resturile vegetale ; fiecare vine cu o alta zestre microbiana, dar evolueaza impreuna spre un produs finit omogen.

Flora bacteriana cea mai numeroasa in timpul primei perioade a procesului de compostare este flora mezofila, aceasta este la inceput de circa 10 ori mai numeroasa decat flora termofila.

La incheierea procesului dupa o ciuperci agaricus de circa 3 luni ambele tipuri ajung la o valoare minima. Spre deosebire de flora mezofila, care ramane la aceasta valoare minima, flora termofila poate avea usoare tendinte de crestere. Un alt aspect este acela conform caruia dupa prima luna de compostare s-au pus in evidenta in mod regulat unele specii de bacterii potential patogene, dupa doua luni de compostare disparitia acestor specii este cvasi-totala.

ciuperci agaricus

Campeanu Retetele de compost propuse ciuperci agaricus Dr. Mateescu sunt: - Compost clasic : gunoi de cal 5 t, superfosfat 25 kg, sulfat de amoniu 17 kg, gips kg, urina de grajd l. Durata compostarii zile, ciuperci agaricus executarea intoarcerilor la zile. Spatiul de compostare: - Compostarea anaeroba, denumita si faza de preinmuiere, se executa pe o platforma descoperita, din beton sau caramida, cu posibilitatea de recirculare a mustului.

Amplasarea ei va fi mult distantata de locul de depozitare a substratului uzat, evacuat din ciupercarie. In interior se va asigura o sursa de apa. Cu privire la necesarul de spatiu pentru compostarea aeroba se precizeaza ca un sopron cu dimensiunile de 7 m lungime si 3 m latime asigura pregatirea compostului pentru m suprafata de cultura, revenind pentru fiecare tona de compost o suprafata de 2,1 m2.

Pentru m2 suprafata de cultura se executa o platforma de 6x2x2, asezata in straturi tasate succesiv. Se uda pana la suprasaturatie si apoi fiecare strat se preseaza pana ce grosimea scade la jumatate. Pentru a permite declansarea proceselor de fermentare in masa de compost, nu se folosesc platforme de compost cu dimensiuni mai mici de ciuperci agaricus m lungime, 1,7 m latime si 1,5 m inaltime, care vor ingloba 1, tone compost pentru o suprafata de cultura de m2.

ciuperci agaricus

Dupa o perioada de zile, preinmuierea compostului este terminata, iar compostul se duce in sopron sau magazie, pentru faza de fermentatie aeroba. In acest caz, intoarcerile masei de compost ciuperci agaricus fac la zile, fara sa se decaleze, intrucat prin executarea intoarcerilor la mai mult de 5 zile, compostul devine necorespunzator. La fiecare intoarcere se verifica gradul de umezire al compostului strans in mana apa musteste usor intre degete.

In timpul intoarcerilor se inverseaza marginile platformei, in sensul ciuperci agaricus marginile vechii platforme se pun in mijloc si invers, si cu furcile prin scuturare se ciuperci agaricus compostul pentru aerisire.

Pasteurizarea naturala Reprezinta o metoda culturala cu scop profilactic, care se aplica la substratul pentru ciuperci dupa executarea a intoarceri. In acest sens, dupa intorsul 3 sau 4 in platforma de compost, se deschid canale verticale cu ajutorul unor burlane sau tuburi cu diametrul de cm, care pe masura ce platforma se finiseaza, acestea se vor scoate in masa de compost, ramanand numai canalul de aer.

Canalele de aer din platforma de compost sunt distantate la ,5 m. La terminare, platforma se va acoperi cu o folie de polietilena, in care se vor lasa libere numai spatiile superioare ale canalelor de aerisire, in asa fel incat circulatia aerului in stratul de compost sa se faca normal. Aceasta va conduce la o pasteurizare naturala in toata masa de compost. Dupa incheierea pasteurizarii, compostul va fi eliberat de folia de polietilena si va putea fi introdus in spatiul de cultura.

Trebuie precizat ca amoniacul liber este toxic pentru miceliul ciupercii, si favorizeaza dezvoltarea unor ciuperci competitive dintre care mucegaiul verde masliniu Chaetomium clivaceum este cea mai periculoasa. Asezarea sub forma de biloane: Bilonul, de forma trapezoidala, este folosit datorita faptului ca se realizeaza o suprafata de cultura mult sporita fata de suprafata ocupata.

Biloanele se executa cu ajutorul unor tipare ciuperci agaricus scandura groasa de 3 cm, geluite sau captusite cu tabla la interior, pentru a se permite ca substratul cat mai bine presat, sa alunece usor la scoaterea din tipar.

  1. Tumore alla lingua da hpv

Lungimea tiparelor variaza intre 1 si 1,5 m. Tiparele pot fi cu fund sau fara fund. In cazul tiparului cu fund, se va proceda la rastrunarea tiparului cand s-a realizat umplerea lui cu substrat presat, spre deosebire de cel fara fund, cand tiparul se va ridica. Tiparele se fac cu scopul de a aseza substratul nutritiv in forme si de a folosi cat mai rational spatiul de cultura.

Ciuperca lui Dumnezeu - adaptata in Romania

Asezarea in saci: Se folosesc saci de plastic cu latimea de cm. Asezarea substratului in strat orizontal: Este cea mai simpla tehnologie. Stratul orizontal asezat cat mai tasat va avea o latime de cm si o grosime de cm la margine si 25 cm la mijloc. Pentru a se putea folosi intreaga suprafata de compost, marginile stratului orizontal vor trebui sa aibe o usoara panta.